haos şi canabis...

                                    Atomi de impresii lovesc tavanul de lumină pală,
                                    Într-o nebunie afumată se înşiră fotonii spre retina-mi,
                                    Versuri albe, versuri pline şi goale
                                    Se luminează în big-bang-ul îmbătat de emoţie...
                                          Canabisiana atmosferă se-aruncă pe pagina moartă
                                           Înşirând rima cu înfumurate bucăţele rupte din soartă,
                                           Pornesc rânduri, rânduri înroşite de focul tău, tinere naiv-
                                           Smalţ alb şi fals, trahee golaşă, gând actoricesc şi guraliv.
                                    Stricat sentiment, mucegaiul se-nfiripă peste inima-ţi impotentă,
                                    Îmi duci versurile-n vale, e minus infinit drumul netrasat,
                                    Trezeşte, trezeşte-te din autoiubirea virulentă,
                                    Leapădă-ţi haosul, haosul nedresat...