Comă de personalitate

Stop!
I-am spus timpului să nu mai bârfească!
Cu dogme și zei să nu m-amăgească...
Că în val de idei m-aruncă despotic
Și-mi spune că viața-i o lună-n sinoptic.
         Stop!
         I-am spus minții să scuipe prostia!
         Abolită-n leșin să-i fie robia...
         Cu gânduri m-atacă și m-aprofundează,
         Imagini prea pline îmi administrează.
Stop!
M-arunc în tăcere, inspir unde gamma,
Iar pulsul își scrie prin secole drama,
Din corp se desprind tocit amintiri
Și capăt newtoni, spre noi deveniri...