Sentiment

S-a rupt din palmă cu elan,

S-a transformat în sînge,

Gustînd din cerul sec, viclean

Din friguri taie, frînge.

Loveşte-n soare şi despică,

(Ne)ars pluteşte licărind,

Din raze amintirile ridică - 

Le-aruncă peste noi plîngînd.

Cînd peste drum de nori flămînzi,

Atinge luna parcă mut,

Se-ntreabă vag ca-ntre oglinzi:

De cine astăzi l-a născut...

Străpunge-n sticla lunii pline

Şi-aude inima în piept,

Bătaia nopţilor din ritmuri fine

Îi aminteşte de accept.

Ar vrea să-şi spună iar pe nume,

Să strige: ce ai Sentiment?

Ci la hotarul: "a iubi" şi "glume"

Nocturn, aşteaptă descendent.